Like Us
Follow UsÎn curând, elevii din România ar putea studia teme de securitate cibernetică în școli. Ministerul Cercetării și Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC) pregătesc un „cyber curriculum” cu finanţare din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), care va fi baza pentru studierea securității cibernetice în școli. Inițiativele de acest fel nu sunt noi și se înscriu într-o strategie pe termen lung, la nivelul întregii Uniuni Europene.
În mai, ENISA (Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică) a publicat raportul „Cybersecurity Education Maturity Assessment 2024”, unde evaluează nivelul de maturitate al educației în domeniul cybersecurity din școlile primare și secundare din fiecare stat membru. Pe baza lui, vor fi demarate activități concrete în anii următori, inclusiv în școlile din România. Am rezumat cele mai importante concluzii și bune practici citate de ENISA, pentru a înțelege cum vor arăta instrumentele educaționale de securitate cibernetică ale viitorului.
Securitate cibernetică în școli – de ce este o necesitate?
Studiul practicilor de securitate cibernetică în școli este necesar din cauza creșterii numărului de utilizatori de internet, de toate vârstele, în ultimele decenii. Utilizarea sporită crește expunerea la furtul de date, în timp ce deficitul de experți în securitate cibernetică se menține la un nivel critic. Potrivit ENISA, soluția este creșterea cunoștințelor de securitate cibernetică mai ales în rândul tinerilor, considerați „nativi digitali”.
Concluziile ENISA. O imagine de ansamblu la nivelul Uniunii Europene
Din păcate, doar 13 dintre cele 27 de state membre au avut date relevante în domeniul cybersecurity pentru acest studiu. Concluziile raportului le puteți analiza mai jos.
- Dintre cele 13, doar 5 state au cadre de reglementare care permit conturarea unor politici pentru sprijinirea adoptării măsurilor de educație în domeniul securității cibernetice la nivel național.
- Majoritatea statelor membre nu derulează programe/activități relevante de securitate cibernetică în școli, cu finanțare completă/parțială prin scheme bugetare naționale. Ca tendință generală, proiectele de educație cibernetică pentru elevi sunt în mare parte inițiate de ONG-uri.
- Obstacole întâlnite: lipsa profesorilor instruiți în cybersecurity în școlile primare și secundare, reticența miniștrilor educației din statele membre, insuficiența materialelor de curs sau chiar absența infrastructurii IT. În acest context, dispozitivele concepute special pentru utilizarea creativă în școli, precum Tabla interactivă Samsung Flip WMB 65”, pot fi o adevărată soluție salvatoare pentru profesori și elevi.
- În prezent, doar 4 dintre cele 27 de state membre nu iau în considerare implementarea unui curriculum de securitate cibernetică. Totuși, doar 6 țări au elaborat politici naționale relevante, dintre care 3 se adresează mai degrabă universităților, decât elevilor de școală primară și secundară.
- În fiecare stat există inițiative independente, implicând uneori și cooperare transnațională, așa cum este cazul campionatului de securitate cibernetică Cybersecurity Challenge (în România, organizat de Serviciul Român de Informaţii). Eforturile se concentrează pe diferite grupuri de vârstă, pe creșterea gradului de conștientizare și pe crearea de conținut de învățare pentru școli, însă aceste inițiative nu sunt conectate la planuri de acțiune naționale.
- Deși majoritatea statelor membre reușesc să le ofere elevilor cunoștințe relevante despre securitatea cibernetică, lipsesc modalitățile de control, monitorizare și evaluare regulată a eficienței acestora. Pentru instrumente de evaluare rapidă, școlile pot apela la platforma Microsoft 365 Education.
5 modele de bune practici europene
România este menționată o singură dată la categoria „Bune practici”, pentru crearea platformei Siguranța Online, care le permite copiilor să își testeze cunoștințele de securitate cibernetică. Acestea sunt statele membre de la care ar trebui să luăm exemplu, potrivit ENISA:
Franța
În Franța, securitatea cibernetică a devenit materie de studiu oficială. Elevii din școlile primare (3-10 ani) studiază teme de igienă/securitate digitală, pe când în școlile secundare (11-17 ani) securitatea cibernetică este materie obligatorie pentru elevii care urmează profilele matematică-informatică. Începând din anul școlar 2023-2024, educația digitală se studiază și în clasa a VI-a (14-15 ani), și în liceu, elevii fiind obligați să susțină un examen final pe teme de cybersecurity. În plus, elevii sunt încurajați să urmeze o carieră în securitatea cibernetică printr-un traseu de dezvoltare educațională special conceput.
Luxemburg
Luxemburg a demarat încă din 2010 inițiativa guvernamentală BEE SECURE, care contribuie prin acțiuni concrete la educarea tinerilor utilizatori de internet. De exemplu, școlile pot rezerva sesiuni de formare BEE SECURE pentru clasele lor, începând cu clasa a III-a. Recent, a fost creat, în colaborare cu BEE SECURE, un nou curs, numit „Științe Digitale”, care include un modul dedicat siguranței cibernetice. Elevii care urmează cursul nu primesc note. În plus, securitatea cibernetică este obligatorie la anumite profiluri ale școlii secundare. Începând cu anul școlar 2024-2025, elevii din Secțiunea I (Informatică) a școlii secundare vor urma cursuri de securitate cibernetică.
Cehia
Cehia se remarcă prin 256 de proiecte pentru educația în domeniul securității cibernetice, care au fost inițiate încă din timpul pandemiei. Dintre acestea, 15 se desfășoară pe plan național. Inițiativele sunt în mare parte gestionate de ONG-uri și sunt dedicate elevilor, profesorilor și părinților. O astfel de inițiativă specială este „Czechitas”, care a implicat aproximativ 1000 de tinere interesate de programare.
Irlanda
Irlanda a demarat un proiect pilot pentru a populariza temele de securitate cibernetică în școli. Inițiativa a implicat 20 de școli de diverse niveluri din toată țara, care au fost invitate să ofere cursuri de securitate cibernetică elevilor. Prima fază a proiectului se va încheia la finalul anului 2024, după care va fi extins la 50-100 de școli. Proiectul include furnizarea de materiale de studiu adecvatei vârstei, produse în diferite formate pentru acces facil, destinate elevilor, dar și traininguri practice pentru profesori. În plus, profesorii sunt implicați în dezvoltarea cursului, asigurându-se în acest fel implicarea și sprijinul acestora.
Belgia
În Belgia, elevii au mai multe opțiuni de formare în domeniul securității cibernetice. Pe de o parte, pot opta pentru predarea tradițională în clasă, cu ajutorul unui profesor, folosind cărți cu conținut e-learning, create pe baza unor obiective educaționale oficiale. Securitatea cibernetică este inclusă în cadrul cursului de TIC, pe care multe școli îl au în curriculum. Belgia le oferă tinerilor și numeroase inițiative regionale și naționale, care implică adesea o formă de gamificare combinată cu o platformă de învățare digitală. Un astfel de exemplu este EDUbox Cybersecurity, cofinanțată de Comisia Europeană.
La finalul raportului, ENISA recomandă statelor membre să transforme securitatea cibernetică în școli într-o inițiativă obligatorie și de înaltă prioritate a guvernelor. Agenția îndeamnă la colaborarea cu profesorii și universitățile, încurajarea proiectelor pilot, finanțarea educației în securitate cibernetică, cu accent pe know-how-ul practic al elevilor și pe capacitatea de autoevaluare și de evaluare a riscurilor în mediul online. Toate acestea sunt aspecte cruciale pentru formarea noilor generații pentru provocările cibernetice ale viitorului.
