Analiștii de piață estimează că, până la sfârșitul acestei decade, vom asista la mai multe progrese tehnologice decât în ultimii 100 de ani, evoluțiile din domeniul IT fiind sursa multor transformări cu impact în mediul enterprise și nu numai. Pe baza analizelor și estimărilor date publicității, am realizat un clasament al celor mai de impact 5 tehnologii ajunse la maturitate anul acesta, precum și al tendințelor emergente. Pentru a nu fi excesiv de subiectivi, am adăugat și un succint top 5 al celor mai la modă ”buzzwords” din tehnologie.
1. Artificial Intelligence (AI) și AI Engineering
95% dintre organizații consideră că tehnologiile AI vor susține principalele inovații ce vor apărea în următorii 5 ani și care vor afecta aproape orice domeniu industrial. Un semnal concret în acest sens este dat de progresele înregistrate în zona de convergență a tehnologiilor AI și a soluțiilor din zona Industrial Internet of Things (IoT).
Companiile cu proiecte IoT de amploare sunt direct interesate de valorificarea datelor colectate din mediile industriale pentru îmbunătățirea suportului decizional, a capacităților de planificare și de analiză predictivă, cu aplicații directe la nivelul operațiunilor de mentenanță preventivă. Printre principalii beneficiari se numără companiile din industria extractivă și energie, cele din zona de producție, transporturi, utilității, dar și din sectorul medical, retail sau construcții.

Creșterea interesului pentru abordările AI pragmatice este vizibilă și în progresul accelerat înregistrat de domeniul AI Engineering, care se ocupă de dezvoltarea de unelte, sisteme și procese menite să faciliteze aplicarea inteligenței artificiale în contexte reale. Domeniul acoperă de la uzualii asistenți vocali, până la utilizarea roboților complecși din mediile industriale și se confruntă deja cu o lipsa acută de specialiști.
2. Process Automation și Hyperautomation
Peste 80% dintre companii vor continua să investească în automatizarea proceselor de business în 2022. Vendorii de platforme de Robotic Process Automation (RPA) – precum UiPath – își vor consolida cota de piață, dezvoltând și integrând capabilități noi pe zona de guvernanță IT, scalabilitate și – mai ales! – low-code/no-code, pentru a simplifica crearea și personalizarea proceselor de automatizare.
RPA a ieșit cu bine din zona de „Trough of Disillusionment“ – care a urmat după inflația de anunțuri hiperoptimiste de acum trei ani – și a intrat în faza de maturizare, piața de profil fiind estimată să atingă anul acesta o valoare de 600 miliarde USD (conform Gartner). Vendorii RPA nu se mai concentrează în prezent doar pe eliminarea proceselor de rutină, repetitive, din mediul enterprise, ci au început să abordeze automatizarea end-to-end a fluxurilor de business complexe.
Asistăm deja la apariția unei noi tendințe tehnologice sub umbrela RPA – Hyperautomation –, definită ca fiind o abordare disciplinată, „business-driven“, prin care companiile identifică, validează și automatizează rapid cât mai multe procese de afaceri și IT. Estimările sunt că, în următorii doi ani, companiile vor reuși să reducă până la 30% din cheltuielile operaționale combinând utilizarea tehnologiilor de hiperautomatizare cu reproiectarea proceselor operaționale.
3. Cloud Hyperscale și Industry clouds
Furnizorii globali de servicii cloud din categoria Hyperscale își vor consolida și anul acesta poziția, în detrimentul jucătorilor de mică anvergură. Un exemplu elocvent în acest sens este Amazon Web Services, liderul pieței furnizorilor de servicii Cloud, care a finalizat recent prima etapă a proiectului Local Zones – prin care a construit centre cloud de mici dimensiuni în 16 orașe din lumea întreagă – și a anunțat extinderea acestuia cu încă 32 de locații, în 26 de țări.
Și challenger-ul Microsoft își extinde agresiv amprenta, planul fiind unul extrem de ambițios: între 50 și 100 de centre de date pe an. Avantajele competitive care sprijină acapararea pieței de furnizorii globali sunt asigurate de aria mare de acoperire, oferta diversificată de aplicații, platforme și infrastructură livrate as-a-Service, la care se adaugă soluțiile cloud-native, precum și capacitatea crescută de inovare și dezvoltare.

Specializarea pare să ofere însă o șansă furnizorilor mici, analiștii estimând că anul acesta vom asista la înmulțirea ofertelor din gama Industry clouds, platforme specializate pe nevoile specifice anumitor industrii. Jucătorii din această nișă de piață oferă soluții enterprise tradiționale – precum ERP, CRM, WMS, aplicații de HR etc. – specializate și preconfigurate pe cerințele standard ale anumitor verticale.
4. Augmented/Virtual Reality (AR/VR) și Meta-visualization
Companiile industriale au nevoie de soluții dedicate prin care să poată livra și consuma informațiile rezultate în urma accelerării procesului de transformare digitală. Acesta este principalul motiv pentru care soluțiile de realitate augmentată (AR) sunt tot mai folosite de companii în zona operațiunilor de revizii, reparații și mentenanță, în timp ce cele de realitate virtuală sunt preferate pentru pregătirea personalului și realizarea de simulări.
Nu trebuie pierdute însă din vedere nici dezvoltările explozive pe care pandemia le-a generat în domenii precum retail – unde aplicațiile de AR Shopping încep să devină tot mai utilizate – sau sănătate, intervențiile medicale la distanță utilizând intensiv componenta AR pentru a livra informații complementare.
Noua tendința în acest domeniu este reprezentată de integrarea soluțiilor AR/VR cu aplicațiile HMI (Human-Machine Interface), care conectează omul cu mașina și cu informații de analiză și date furnizate de dispozitivele IIoT. Noul nivel de imersivitate – botezat sugestiv Meta-visualization – permite utilizatorilor să aibă acces la date contextuale în timp real, specifice rolurilor pe care aceștia le au în organizații, pentru a-i ajuta să își execute sarcinile zilnice rapid, precis și eficient.
Pentru a-și atinge potențialul de dezvoltare, platformele de Meta-visualization trebuie însă integrate cu alte aplicații din mediul enterprise, precum sistemele de producție, cele de management al ciclului de viață al produsului sau de gestiune a proceselor operaționale din teren.
5. Zero Trust Security și Cybersecurity Mesh Architecture (CSMA)
80% dintre companii susțin că abordările de tip „Zero Trust“ reprezintă strategii de securitate esențiale și sunt ferm decise să investească în această direcție în 2022. Conceptul nu este unul nou – prototipul teoretic a fost creat în 2004, iar sintagma „Zero Trust“ a fost lansată oficial în 2010.
Adopția sistemului de lucru hibrid a readus însă în actualitate acest model de arhitectură de securitate ce se bazează pe ideea simplă și clară: „Never trust, always verify!”, care stipulează că orice utilizator, echipament sau aplicație este considerat, din start, un factor de risc, indiferent dacă este în interiorul sau exteriorul rețelei, și ca urmare trebuie verificat, autentificat și autorizat înainte de a i se permite accesul.

Conform analiștilor de piață, transpunerea strategiei „Zero Trust“ în practică se poate realiza prin modelul Cybersecurity Mesh, prin care soluțiile și serviciile de securitate distribuite și izolate sunt integrate într-o arhitectură ce le permite să colaboreze și să acționeze complementar.
Potrivit estimărilor, utilizarea CSMA poate asigura companiilor o reducere cu 90% a impactului financiar al evenimentelor de securitate cu care se confruntă la nivel individual utilizatorii finali.
Top 5 tendințe la modă
O bună parte din tendințele „la modă“ în prezent decurg din tehnologiile menționate anterior. Iată 5 exemple elocvente în acest sens:
- Generative AI – folosește tehnologiile AI și algoritmii de Machine Learning pentru a genera conținut digital – test, imagini, fișiere audio și video – similare celor originale, folosite pentru antrenament. Cea mai cunoscută aplicație – DeepFake! Există însă și utilizări perfect legitime și cu valoare crescută, de exemplu, modelul Generative Adversarial Networks (GAN) este utilizat în medicină pentru a genera pe bază de calcule noi unghiuri de vizualizare a unei radiografii pentru a analiza o posibilă evoluție a unei tumori.
- NFT (Non-Fungible Tokens) – este un model de bun digital care utilizează tehnologia blockchain Ethereum. Conceptul, care a explodat în popularitate anul trecut, datează din 2015 și a fost lansat în 2017. Aplicațiile NFT sunt multiple, însă cele mai cunoscute în prezent sunt cele din domeniul creației și achiziției de „Digital assets“. Partea de creație poate fi realizată cu ajutorul GAN, care permite realizarea de lucrări de artă contemporană folosind tehnologii AI.
- Metaverse – utilizează tehnologiile AR/VR pentru a crea medii digitale 3D în care oamenii pot interacționa folosind echipamente dedicate. Nici această idee nu e nouă – Second Life a avut momentul său de glorie la începutul anilor 2000, dar a eșuat , iar numele de Metaverse este preluat din romanul „Snow Crash“ publicat în anii ’90. Pandemia a schimbat însă radical modul de interacțiune socială, motiv pentru care Blomberg cotează Metaverse ca o piață în valoare de 800 de miliarde USD. Drept dovadă stă rebranding-ul Facebook în și faptul că oamenii folosesc NFT-uri în Metaverse pentru a achiziționa terenuri virtuale, bilete pentru evenimente, avataruri și alte bunuri digitale.

- Web 3.0 – este un termen generic utilizat pentru a descrie viitorul Internetului: descentralizat și folosind tehnologii AI și blockchain. Paternitatea termenului îi partine lui Gavin Wood, cofondatorul criptomonedei Ethereum, care susținea într-un interviu acordat anul trecut publicației „Wired“ că încrederea în Web 2.0 este compromisă și că este nevoie de un model mai sigur, în care nu mai trebuie folosite ca moneda de schimb informațiile personale pentru a putea utiliza servicii precum cele livrate de Facebook sau Google.
- DAO (Decentralized Autonomous Organization) – este un concept creat în 2016 de un grup de dezvoltatori software și inspirat după modelul descentralizat utilizat de criptomonede. DAO funcționează ca un fond de tipul Venture Capital, însă fără structuri tip de management sau consiliu director, fiind concepută să acționeze automat și descentralizat. Pentru a fi complet independent de orice entitate, DAO nu este afiliată niciunei națiuni, utilizează tehnologii de tip „Smart contracts“, împrumutate din blockchain, și coduri Open Source pentru a stabili regulile grupului și executa automat deciziile.
2022 se anunță a fi un an cu evoluții interesante și de impact în mediul enterprise. Dacă doriți să fiți la curent cu tendințele tehnologice relevante din domeniul IT&C, accesați pagina de noutăți NOD Academy.
Resurse:
https://www.weforum.org/agenda/2021/10/technology-trends-top-10-mckinsey/
Gartner’s IT Automation Trends
https://home.kpmg/xx/en/blogs/home/posts/2022/01/the-top-10-tech-trends-of-2022.html
https://www.bloomberg.com/professional/blog/metaverse-may-be-800-billion-market-next-tech-platform/