Munca la distanță, principalul vector de schimbare în 2021

În 2021, trecerea masivă la muncă în regim hibrid a fost principalul factor care a influențat consumul de tehnologie. După dușul rece din 2019, organizațiile au înțeles că securitatea și productivitatea angajaților care lucrează de la distanță sunt direct influențate de eficiența soluțiilor hardware și software utilizate.

Piața a reacționat în consecință, iar aproximativ 70% dintre companii au crescut sau urmează să crească investițiile în dotarea forței de muncă la distanță și a echipelor de lucru distribuite.

Protecție integrată nativ în echipamente

Pentru că securitatea este o prioritate pentru toate companiile care au adoptat modul de lucru hibrid, tot mai mulți producători de echipamente au început să integreze nativ funcționalități de protecție la nivel hardware și să livreze servicii dedicate.

Un prim exemplu în acest sens este Dell, care la sfârșitul anului trecut și-a extins oferta ProSupport Suite pentru PC-uri, integrând unelte care asigură:

• automatizarea actualizărilor – de BIOS, firmware, drivere și aplicații – și realizarea acestor operațiuni de la distanță
• monitorizarea în timp real a mai multor echipamente dintr-o singură interfață, care oferă acces direct la informații despre performanța device-urilor și aplicațiilor rulate, nivelul de securitate al terminalelor și experiența utilizatorilor finali
• orchestrarea măsurilor de remediere prin crearea de fluxuri de lucru personalizate.

Dell nu este însă un exemplu singular – și HP are oferta Wolf Security, o suită de servicii concepută să funcționeze ca o primă linie de aparare și care protejează nu doar PC-urile, ci și imprimantele. HP Wolf Security integrează funcționalități de securitate avansate, precum protecție la nivel firmware, detectare automată a breșelor, blocare a amenințărilor prin izolarea lor etc.

Lenovo, la rândul sau, a dezvoltat platforma ThinkShield, care livrează o gamă variată de funcționalități, precum PrivacyGuard, pentru protecția informațiilor afișate pe display, ThinkShutter, pentru blocarea camerei video, protecție la nivel de port USB, sisteme de siguranță împotriva furtului fizic, autentificare multifactor (cu opțiuni de autentificare biometrică sau prin metode de localizare).

Securitatea începe la nivel de procesor

În 2021, producătorii de procesoare au integrat tot mai multe tehnologii de protecție la nivel de chip. Intel, din poziția de lider pe piață, a dat tonul în acest sens – platforma vPro incluzând funcționalități precum Hardware Shield, care reduce riscul de infectare prin injecții de cod la nivel de BIOS, Virtualization-Based Security (VBS), care asigură protecție împotriva atacurilor malware la nivel de kernel, capabilități avansate de detecție pe baza datelor de telemetrie colectate pe procesor etc.

În replică, AMD, principalul concurent Intel, a lansat prima familie de procesoare care asigură criptare în timp real la nivel de procesor (prin intermediul tehnologiei proprietare Memory Guard), detectare și contracarare a unei game extinse de atacuri (Shadow Stack) și protecție la nivel firmware (prin Secure Boot).

AMD va echipa și primul laptop cu noul procesor Microsoft Pluton, care va fi lansat anul acesta. Designul Pluton este dezvoltat pe baza arhitecturii cipurilor Trusted Platform Module (TPM), care au devenit o condiție obligatorie pentru migrarea la noul sistem de operare Windows 11.

Instruirea devine o condiție critic necesară

Soluțiile de securitate – fie ele hardware sau software – nu sunt însă îndeajuns dacă utilizatorii finali nu știu cum să le folosească și cum să se apere de amenințări.

În pandemie, numărul atacurilor informatice a crescut cu 400%, fiind furate mai multe date decât în ultimii 15 ani cumulat. Situația s-a datorat în principal faptului că responsabilitatea asigurării protecției a început să fie partajată între companii și angajați, aceștia din urmă nefiind familiarizați cu riscurile și metodele de prevenire a acestora.

Pentru a remedia astfel de situații, companiiile de securitate au început să integreze soluții dedicate instruirii și testării nivelului de pregătire al utilizatorilor finali. Kaspersky Automated Security Awareness Platform (ASAP) este o astfel de platformă care ajută companiile să își pregătească angajații cum trebuie să reacționeze în anumite situații specifice prin simularea de scenarii de lucru foarte aplicate.

Potrivit Microsoft, o astfel de abordare proactivă, bazată pe instruire, testare și simulări, poate duce la o scădere cu până la 50% a succesului tentativelor de atac.

Concepte inovatoare pentru condiții de lucru flexibile

Modul de lucru hibrid necesită noi abordări, mai flexibile decât cele tradiționale, însă nu doar în domeniul securității. Pe finalul anului, Dell a lansat conceptul Flow, o tehnologie care permite conectarea între ele a mai multor echipamentelor deținute de un utilizator – laptop, tastaturi, dispaly-uri, mouse-uri etc. – fără a mai fi nevoie ca acesta să realizeze configurări avansate.

Flow este completat cu Concept Pari, o camera wireless detașabilă, care face mai simplă și prietenoasă desfășurarea sesiunilor video de lucru în echipă, și de Concept Stanza – un display de 11 inch fără porturi, cameră sau microfon, care poate fi folosit pentru luarea de notițe și ca tabletă grafică.

Inovațiile nu vin însă doar din zona hardware – una dintre principalele noutăți tehnologice anunțate anul trecut, menită să faciliteze adoptarea modului de lucru hibrid a fost lansarea Windows 365.

Serviciul, marketat drept „primul Cloud PC“, este unul de tip Desktop-as-a-Service și oferă companiilor posibilitatea de a configura și utiliza o instanță Windows 10 sau 11 în Microsoft Azure, peste care pot fi instalate aplicațiile dorite de companie. Avantajele sunt multiple – de la niveluri superioare de securitate și disponibilitate, până la flexibilitate în alegerea configurațiilor și îmbunătățirea experienței utilizatorilor finali.

Cristalizate în 2021, aceste tendințe vor marca piața și vor influența cerea de soluții și echipamente pe termen lung. Premisele sunt însă bune, Gartner estimând că în 2022 cheltuielile IT la nivel mondial vor totaliza 4,5 trilioane de dolari cu o creștere de 5,1% față de 2021.

Dacă vreți să fiți la curent cu noutățile relevante, urmăriți pagina dedicată NOD Academy.