Like Us
Follow UsLasă, lasă, lasă, Las-o focului de casă, Las-o singură acasă, Ca să… Via Transilvanica! Astăzi ne-am adus aminte de faimoasa scenă din filmul “Nemuritorii”. Ar trebui să știți filmul, căci este din ciclul regia Sergiu Nicolaescu, scenariul Sergiu Nicolaescu, cu Sergiu Nicolaescu în rolul principal. Mai era ceva? Da, posterul filmului cu Sergiu Nicolaescu, frumos, tânăr și în forță.
Bun, revenind la film, un film excelent de altfel, căci nu degeaba se află pe locul 11 în topul celor mai vizionate filme românești din toate timpurile, vine faza antologică în care oștenii români prinși stau în nisip până la gât, iar turcii pun caii să alerge printre ei. Pentru a anunța caii pe unde le sunt capetele, să nu le calce în picioare și să rămână în viață, românii noștri strigau din toate puterile: „Lasă, lasă, lasă, că ne întoarcem noi acasă!”
Cam așa a fost și la noi, în cea de-a doua zi de traseu, după ce s-a declanșat nebunia pe telefoane, după ce au aflat partenerii că ne-am luat lumea în cap și am plecat pe Via Transilvanica. “Cine ne mai răspunde la mailuri? Cine mai face configurațiile alea? Avem un deadline de respectat! Nu mi-ai dat prețurile la licitația aia! Băi, Costin, îți bați joc?! Cuuum?? Aber e cu voi?? Ați înnebunit complet, sincer îți spun.”
Nu vă panicați, avem instrumentele cu noi. Și da, ne întoarcem noi acasă, dar până atunci am mai păstrat niște laptopuri subțirele și ușoare, numai bune să le cărăm în spate prin Bucovina cea frumoasă. Să mai răspundem la mesaje importante, mailuri și ce mai este urgent. Și că tot vorbim de Bucovina, apăsăm CTR+ALT+DEL și ne uităm prin stânga și-n dreapta, nu înainte să vă povestim ce am văzut.
Cine a citit Ghidul Drumețului pe Via Transilvanica sau a studiat o parte dintre traseele primei zone geografice prin care trece Drumul care Unește o să observe la majoritatea scurtelor caracterizări ale traseelor 2 cuvinte care se tot repetă: poieni frumoase.
Cum e treaba cu poienile frumoase în Bucovina? Păi vă spunem noi cum se face. Se pornește la drum la prima oră a dimineții, cu mult chef și voie bună, că doar așa se începe un nou traseu de minim 20 km pe Via Transilvanica. După câțiva kilometri, drumul te va duce mai devreme sau mai târziu în pădure, o imensitate de verde, plină de brazi cărora nu le vezi vârful și cu un covor de cetină așternut la poalele lor.
Odată începută urcarea, mai ușoară sau mai grea, te vei întreba cine te-a pus să faci drumul ăsta, de ce tu și nu altcineva, dacă nu mai bine puteai să stai liniștit în fața TV-ului din living și să mai începi un serial de minim 6 sezoane, care într-un final, te va plictisi de moarte.
Cu cât o să fie mai anevoiasă urcarea, cu atât gândurile îți vor face și mai mare tărăboi prin cap. Totul se va termina în momentul în care vei ajunge pe platoul sau vârful dealului, care tocmai ți-a adus aminte câți mușchi ai la picioare, pe care nu i-am mai simțit până acum.
Liniștea te va cuprinde, iar endorfinele își vor face efectul instantaneu, de îndată ce vei păși parcă în altă lume, lumea poienilor frumoase din Bucovina. O iarbă de un verde crud îți va răsfăța picioarele încercate după ultima urcare, murele și afinele te vor aștepta cuminți să le culegi pentru o porție sănătoasă de vitamine naturale, în timp ce păsărelele de prin copaci se vor bucura prin triluri și ciripituri că mai există oameni care au evadat de pe canapeaua din living.
Nu în ultimul rând, panorama ce ți se va dezvălui în fața ochilor îți va bucura sufletul cu spectacolul naturii, o natură pe care merită s-o respecți și să-i păstrezi nealterată frumusețea.
Vei uita de toate durerile, te vei felicita că ai făcut alegerea corectă de a trăi această experiență minunată, o experiență pe care toate canalele de TV, rezoluțiile 4K sau ecranele performante ale dispozitivelor pe care deja le ai sau pe care ți le dorești, nu o să reușească să ți-o ofere.
În cea de-a doua zi din aventura noastră, ne-am bucurat de fiecare clipă din cele 10 ore de mers de la Vatra Moldoviței până la Sadova. În cei aproape 26 km făcuți, am întâlnit alergători și bicicliști, călători și plimbăreți, români și străini. Pentru că Via Transilvanica nu unește doar România pe diagonală, ci și germani, danezi și americani din California, care traversează mări și țări pentru a se bucura împreună de splendoarea naturii de pe plaiurile Bucovinei.
Până data viitoare, sperăm că știți deja ce este de făcut: Like, Share & Clopoțel.
Cale bună, ceea ce vă dorim și vouă!
