Microsoft Envison 2022, o altă perspectivă asupra transformării digitale a României

31 Mai 2022 Timp de citire: 6 minute

Ediția din acest an a Microsoft Envision România a adus laolaltă companii și lideri de business care au făcut din tehnologie un avantaj competitiv pe termen lung, dar și factori decizionali, implicați activ în procesul de transformare digitală la nivel național.

Am selectat dintre numeroasele puncte de vedere și opinii exprimate în cadrul evenimentului o serie de mesaje-cheie, care evidențiază principalele repere și obiective pe care România și le asumă – sau ar trebui să o facă – pentru a accelera procesul de digitalizare.

Modelul irlandez poate fi un bun exemplu de urmat

Microsoft Envision

Componenta de transformare digitală trebuie să pornească de la efortul făcut la nivelul Guvernului României pentru a asigura digitalizarea serviciilor publice. Este un demers pe care încercăm să-l transpunem într-o viziune strategică pe termen lung.

Microsoft Envision

O altă componentă importantă este cea legată de competențele digitale ale populației, pentru că, vrem nu vrem, din acest punct de vedere statisticile spun că suntem puțin rămași în urmă.

Microsoft Envision

România are pentru componenta de transformare digitală alocați 1,8 miliarde de euro, ceea ce înseamnă un buget foarte generos, pentru ca procesul de digitalizare să se întâmple cu toate componentele sale.

Modelul estonian și cel irlandez sunt două exemple de la care putem lua părțile bune. Mai ales cel irlandez, care pare a fi un paradis al investițiilor în domeniul digital, poate să fie un bun exemplu de urmat.

Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene

Statul nu trebuie să fie o piedică în calea mediului privat

Proiectul cloud-ului guvernamental, despre care se vorbește foarte mult, înseamnă șansa României nu doar de a urca niște date în Cloud, ci de a interconecta într-adevăr bazele de date și de a face ca instituțiile statului să comunice mult mai ușor între ele. Înseamnă, totodată, a economisi timpul românilor în raport cu statul și a crește nivelul de încredere al cetățenilor în statul român. Pentru că digitalizarea înseamnă și transparență, și date deschise, și toate lucrurile pe care le așteptăm de la un stat modern în contextul Revoluției Industriale 4.0.

Nu poate exista un efort de dezvoltare a cercetării, inovării și digitalizării fără un parteneriat între mediul public și cel privat. (…) În multe privințe, ceea ce statul trebuie să facă este să se dea la o parte din calea mediului privat și să fie un facilitator al cercetării, inovării și digitalizării.

Nu putem apela la noile tehnologii dacă nu promovăm ideea de competențe digitale, iar aici, din păcate, România nu stă foarte bine. Avem nevoie să investim în programe pentru creșterea acestor competențe pe toate categoriile de vârstă. Și aici vorbim de un parteneriat între mediul public, privat, societate civilă și mediul academic.

Sebastian Burduja, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării

Românii au talent nativ în securitate cibernetică

  • Poate că nivelul de digitalizare al României nu este cel pe care ni-l dorim, dar țara noastră este vizată frecvent de actori cibernetici ostili intereselor naționale. Faptul că nu sunt făcute publice astfel de atacuri se datorează efortului pe care îl facem la nivelul Centrului Național Cyberint, unde, prin intermediul Centrului operațional de securitate, oferim servicii de protecție cibernetică pentru toate instituțiile din arcul guvernamental.
  • Românii au un talent nativ în zona IT&C și, mai nou, l-am descoperit și în zona de securitate cibernetică. România valorifică nu doar din punct de vedere tehnic acest avantaj, ci și din punct de vedere politic – țara noastră a reușit să câștige susținerea statelor membre ale Uniunii pentru a găzdui European Cybersecurity Competence Centre (ECCC), agenția europeană de securitate cibernetică prin care se vor derula toate proiectele de inovare și cercetare în acest domeniu.

Centrul Național Cyberint, împreună cu Ministerul Educației, a dezvoltat programe educaționale universitare și la nivelul liceelor, specializate pe zona practică de securitate informatică. Începând cu anul 2019, avem deja absolvenți de cursuri post-universitare sau de master care formează masa critică de specialiști din România.

General de brigada Anton Rog, directorul Centrul Național Cyberint
Microsoft Envision

Avem nevoie de un plan de acțiune

România trebuie să se axeze pe zona de digitalizare pentru că oferă un potențial enorm pentru a ne dezvoltă mai mult că țară. Pentru aceasta însă trebuie să investim mai mult în IMM-uri, să colaborăm cu acele companii care au expertiză și trebuie mai ales să investim în zona de educație, pentru că aici, din păcate, am rămas deficitari.

Avem nevoie să creăm o abordare multidimensională, la care să participe mai mulți actori, într-o manieră coerentă și coezivă, cu o direcție strategică clară. Direcție care, din păcate, nu mai există, deși avem oportunități enorme pe care le-am putea fructifica la nivel național, dar și european.

Statul joacă un rol important în pregătirea direcției strategice, dar avem nevoie, de asemenea, de implicarea actorilor privați. Trebuie să gândim o formulă prin care să avem o abordare comună și să setăm un plan de acțiune.

Victor Negrescu, europarlamentar

România poate deveni un hub digital regional

  • „Microsoft for startups“ este cel mai popular program Microsoft în România când vine vorba de creștere și dezvoltare pentru companii. Microsoft lucrează deja cu peste 100 de startup-uri românești pe care le ajută să crească pe piață internațională – prin acest program, companiile mici obțin nu doar acces la tehnologie, ci și deschiderea internațională, fiind ajutate să-și crească afacerea și să discute cu clienți la care nu ar fi putut ajunge.
  • Pentru Microsoft urmează un proces de construcție, pentru că România are potențialul de a deveni un hub digital regional. Sectorul IT este un vector de creștere accelerată – este în acest moment la 6-7% din PIB, dar poate ajunge la 10% în următorii 5 ani sau mai rapid, și are capacitatea de genera noi locuri de muncă, aproximativ 600.000, în următorii 5-7 ani. Nu toate dintre aceste noi locuri de muncă vor fi în companiile tehnologice, ci și în firme care folosesc tehnologia pentru a fi mai eficiente, mai reziliente și mai dinamice.

PNRR reprezintă o oportunitate de dezvoltare unică pentru România. Vorbim de reforme, de dezvoltare, de proiecte care împing țara mai departe, dar pentru buna lor execuție avem nevoie de legi, care să ajute tehnologia, de reglementări, care să sprijine utilizarea tehnologiei și de progres în zona de educație, pentru creșterea abilităților digitale ale populației

Bogdan Putinică, General Manager Microsoft România

Ediția din acest an a Microsoft Envision România a oferit o perspectivă complementară asupra priorităților și modului în care este abordat procesul de transformare digitală la nivelul autorităților centrale, precum și asupra așteptărilor pe care le are mediul privat.

Articole asemănătoare