Like Us
Follow UsProcesul de transformare digitală a administrației publice din România a accelerat vizibil în ultimii doi ani. Pe de o parte, ca efect direct al crizei sanitare, limitările și restricțiile fizice impuse de pandemia de COVID-19 forțând migrarea interacțiunilor cu cetățenii în mediul online. Pe de altă parte însă, creșterea vitezei este și rezultatul eforturilor constante de digitizare realizate atât la nivelul administrației publice centrale, cât și al celei locale.
Conform datelor Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), la momentul realizării acestui material (martie 2022) rezultatele cuantificabile înregistrate se prezentau astfel:
- Aproape 1,3 milioane de utilizatori activi pe Ghișeul.ro, numărul acestora crescând acelerat în ultima perioadă.
- Peste 200.000 de entități înscrise pe platforma de licitații publice SEAP (Sistemul Electronic de Achiziții Publice).
- Mai multe de 8.300 de instituții publice prezente pe e-guvernare.ro, Sistemul Electronic Național (SEN) prin intermediul căruia toți contribuabilii își pot depune Declarațiile ANAF.
- 5.300 de proceduri și formalități pentru accesul la serviciile administrației centrale și locale, disponibile prin Punctul de Contact Unic electronic.
- Circa 1,8 milioane de solicitări depuse pe aici.gov.ro. Acest mecanism intermediar permite înregistrarea documentelor adresate instituțiilor publice care nu au un sistem propriu de registratură online.
- Mai mult de 1,7 milioane de autorizații de transport emise prin SIAE (Sistemul Informatic de Atribuire Electronică în Transporturi).
Victorii de etapă
ADR, care a devenit mult mai vizibilă în ultima perioadă, marchează fiecare rezultat important înregistrat. Astfel, din multitudinea de realizări anunțate se remarcă lansarea la finalul lui 2021 a Sistemului Național de Interoperabilitate. Acesta este primul proiect de interconectare a bazelor de date ale administrației publice din România. De asemenea, un alt rezultat notabil este și prima versiune a Catalogului Național al Serviciilor Publice, care a inventariat un total de 2.333 de servicii.
De menționat este însă și faptul că, pe lângă eforturile coordonate de ADR și instituțiile administrației publice centrale, se înregistrează și o creștere a proiectelor de tip Smart Governance. Inițiate de autoritățile locale în 2021, numărul acestora a crescut cu 135% (conform „Radiografiei Smart City România 2021“1).
Și totuși…
Deși creșterile sunt substanțiale, România se află încă pe ultimul loc în UE în ceea ce privește serviciile publice digitale. Chiar dacă spre exemplu, numărul utilizatorilor Ghișeul.ro a crescut în ultimele 9 luni cât în primii 9 ani.
Ediția din 2020 a Digital Economy and Society Index2 (DESI) arată că sub 20% dintre utilizatorii de Internet din România folosesc serviciile de tip e-Government. În timp ce media UE este de 64%. Această publicație monitorizează evoluțiile înregistrate de statele membre în domeniul transformării digitale. Și în ceea ce privește folosirea formularelor electronice înregistrăm cel mai mic scor – sub 10 puncte, media la nivelul Uniunii fiind de 63 de puncte. Nici la capitolele servicii publice digitale nu excelăm – 44 de puncte pentru serviciile adresate cetățenilor (față de 75 media UE), respectiv 49 de puncte pentru cele dedicate întreprinderilor (media fiind de 84).
Suntem pe ultimul loc și la alți indicatori-cheie precum:
- utilizarea și disponibilitatea datelor deschise („Open Data“)
- disponibilitatea și suportul livrat utilizatorilor finali („User centricity“)
- componentele care facilitează utilizarea serviciilor electronice („Key enablers“)
- servicii online interstatale („Cross border services“)
Există speranțe și inițiative
Deficitele nominalizate de raportul DESI sunt asumate la nivelul administrației publice centrale și adresate prin diverse inițiative. Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) prevede prin „Componenta C7: Transformare digitală“ o alocare de peste 1,8 miliarde de euro pentru a crea și dezvoltă o „infrastructură digitală coerentă și integrată la nivelul administrației publice din România“.
Investițiile sunt alocate pe patru direcții principale:
- Servicii publice digitale pentru cetățeni și firme
- Conectivitate digitală
- Securitate cibernetică
- Competențe digitale
- Capital uman
- Utilizarea Internetului
Inerent, aprobarea PNRR a crescut interesul administrațiilor locale pentru digitalizarea serviciilor adresate cetățenilor. Ca urmare, ADR a lansat spre consultare publică proiectul Caietului de sarcini privind transformarea digitală a administraţiei publice din România3.
Proiectul este structurat pe 11 loturi, fiecare lot reprezentând un segment din procesul de dezvoltare software. Printre tehnologiile nominalizate se numără Blockchain, AI, VR/AR și Big data.
În documentul ADR nu se face însă nicio referire la cloud-ul guvernamental, un proiect în așteptare de aproape 8 ani. Dar subiectul este prezent pe site-ul autorității unde se precizează clar condițiile. „Cloud-ul guvernamental va oferi infrastructura necesară pentru toate instituțiile care au obligația să preia și să stocheze informațiile beneficiarilor de servicii publice, precum și să le protejeze datele“.
De altfel, și în PNRR, la capitolul „Servicii publice digitale pentru cetățeni și firme“ principalul obiectiv stipulat este dezvoltarea unui cadru unitar pentru definirea arhitecturii unui sistem de tip cloud guvernamental. Iar primele două direcții de investiții sunt „Implementarea infrastructurii de cloud guvernamental“ și „Investiții pentru dezvoltarea/migrarea în cloud“.
Românilor le place Cloud-ul
Serviciile cloud au devenit în ultimii doi ani un element-cheie atât pentru organizații cât și pentru cetățeni.
Statisticile realizate la nivel global arată că, anul trecut, 92% dintre companii au folosit servicii cloud de la minim 3 furnizori. În plus, 50% dintre acestea preconizează creșterea numărului servicii în 20224. În România, conform studiului Digital Futures Index realizat de Microsoft5, 75% dintre companiile locale vor să accelereze adopția soluțiilor și infrastructurilor livrate as-a-Service.
Serviciile cloud livrate de Microsoft din Azure nu sunt populare doar în mediul enterprise, ci și în cadrul administrației publice. De exemplu, anul trecut, guvernul francez a anunțat că a decis să adopte și utilizeze la nivel național suita Office din Microsoft 365, precum și mai multe servicii Azure. Acestea nu vor fi însă livrate din Data Centerele pe care Microsoft le are în 13 țări europene – Austria, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Olanda, Norvegia, Polonia, Spania, Suedia și Elveția –, ci din centre deținute și operate de companii franceze.
Similar, în Germania, pentru a respecta cerințele de „Suveranitate cloud“ ale guvernului federal, Microsoft a propus un model prin care proprietatea și administrare platformei cloud revin companiilor care dețin și administrează centrele de date de unde sunt livrate.
Analiștii estimează că modelul german și cel francez pot fi replicate și de alte state. Astfel, serviciile Cloud livrate de Microsoft ar putea deveni standardul de facto în domeniul administrației publice în UE.
Până atunci însă, din ce în mai multe administrații publice locale din România adoptă deja servicii cloud Microsoft. Iar de cea mai mare popularitate până în prezent se bucură suita Office. Motivele sunt evidente: soluțiile livrate as-a-Service din platforma Azure asigură nu doar funcționalitățile necesare proceselor specifice administrației publice. În plus, Microsoft asigură un nivel superior de securitate și disponibilitate asumat prin contract, nivel pe care alte centre de date din România nu îl pot oferi. Mai mult decât atât, aplicațiile Microsoft asigură nativ interoperabilitatea atât de necesară colaborării instituțiilor publice locale.
Nu în ultimul rând, Microsoft dispunde de capacitatea de extindere a ofertei de servicii pentru a răspunde rapid nevoilor pieței. Un exemplu concludent în acest sens sunt zecile de îmbunătățiri aduse soluției de colaborare Teams numai anul trecut. Iar noul Windows 365, primul Cloud PC livrat din Azure, este și el adaptat cerintelor modului de lucru hibrid.
Pentru mai multe detalii despre oferta Cloud si noutăţile pe care Microsoft le lansează, urmăriţi site-ul NOD Academy şi conturile de social media.
Resurse:
- https://vegacomp.ro/radiografia-smart-city-in-romania-in-2021-860-de-proiecte-in-124-de-orase/
- https://eufordigital.eu/library/digital-economy-and-society-index-desi-2020/
- https://www.adr.gov.ro/wp-content/uploads/2021/10/20211012-Caiet-de-sarcini-privind-acordul-cadru-pentru-transformarea-digitala-a-Romaniei.pdf
- https://info.flexera.com/CM-REPORT-State-of-the-Cloud?lead_source=Website%20Visitor&id=Blog
- https://news.microsoft.com/ro-ro/2022/02/24/digital-futures-index-75-dintre-companiile-din-romania-vor-sa-accelereze-ritmul-cu-care-adopta-solutii-cloud/
